RomaniaInfo se confruntă cu cenzura pe unele rețele de socializare. Pentru a rămâne în contact cu noi și a ne putea urmări necenzurat, ne găsiți aici:
romaniainfo.ro / romaniainfo.com / MeWe / Gab / Clouthub / VKontakte / GabTV / Rumble
Dr. Adrian Cătinean, specialist în gastroenterologie, nutriție și dietetică, prezintă în episodul de astăzi relația dintre microbiom și sistemul imunitar: efectele distructive ale antibioticelor asupra microbiomului, tratamentul corespunzător al infecțiilor virale și rolul probioticelor în tratarea infecțiilor.
Microbiomul este totalitatea microorganismelor – bacterii, bacteriofagi, fungi, viruși, împreună cu materialul lor genetic, care trăiesc în corpul omenesc. Interacțiunea dintre microbiom și sistemul imunitar are loc pe suprafața mucoaselor din organismul uman. Aici avem mucoasa digestivă, respiratorie, urogenitală, oftalmică, auriculară, etc. Este o suprafață însumată de 400 m2 în care pielea are doar 2 m2. Cea mai mare parte a sistemului imunitar, aproximativ 70-80% se găsește în țesutul limfoid asociat peretelui intestinal și mai ales al intestinului subțire care este de altfel și cel mai lung, aproximativ 7 m, față de intestinul gros 2 m. În acest loc, sistemul imunitar poate învăța ce elemente intră în corp, la ce suntem expuși și se antrenează să le recunoască, iar în consecință dacă să răspundă, să le atace sau să rămână indiferent pentru că acestea nu reprezintă o amenințare. Acest antrenament special al sistemului imunitar este facilitat de către microbiom care poate fi considerat un adevărat profesor.
Raportul numeric între microbii care trăiesc pe suprafața mucoasei și sistemul imunitar distribuit de partea cealaltă a barierei și care este responsabil de supraveghere și apărare este de 200.000 la 1. Avem doar 1 celulă imunitară care supraveghează 200.000 de microbi comensali și trebuie să descopere eventualele bacterii patogene care intră în organism. Facem o analogie și vă imaginați un stadion de 200.000 de spectatori supravegheați de un singur polițist care trebuie să descopere 4 sau 5 teroriști care au intenția să facă rău. Ar fi o misiune absolut imposibilă dacă spectatorii nu ar fi organizați într-o rețea radio conectată permanent la singurul polițist existent. Astfel, microbiomul nostru acționează ca „ochii și urechile” sistemului imunitar și raportează imediat prezenta unor microbi patogeni care intră în organism. Există o interferență permanentă între microbiom și sistemul imunitar prin intermediul unor substanțe fabricate de către microbiom care ajung la sistemul imunitar și îl fac să-și regleze activitatea, deplasarea și reactivitatea celulelor imune sau, în sens invers, substanțe secretate de celulele imune care modulează compoziția microbiomul de pe suprafața mucoaselor.
Când un virus intră în plămâni și începe să infecteze țesutul pulmonar, bacteriile comensale din plămâni detectează prezența virusului, iar acestea semnalizează bacteriile microbiomului intestinal că se întâmplă ceva în plămân. Apoi bacteriile din intestin generează semnale chimice care să mobilizeze celulele sistemului imunitar să meargă să lupte în plămân.
Această comunicare specială face parte din axa plămân – intestin care este dovedit că există, dar nu se cunosc încă toate elementele sale funcționale. Dacă în schimb microbii microbiomului pulmonar nu sesizează la timp prezența particulelor virale acestea reușesc să infecteze foarte multe celule ale mucoasei căilor respiratorii și în final să genereze o încărcătură virală mare. În acest moment sistemul imunitar reacționează violent cu eliberarea a foarte multor mediatori de inflamație, edem, acumulare de fluide, pneumonie bilaterală și în final insuficiență respiratorie. Această etapă se numește furtună de citokine și este, din păcate, fatală multor pacienți care ajung în această fază autodistructivă a răspunsului imun dezechilibrat. Când nu există particule virale sau alți microbi patogeni, microbiomul emite semnale anti-inflamatorii menținând un echilibru al răspunsului imun.
Microbiomul intestinal nu este doar un suport pentru sistemul imunitar, ci prezența lui este obligatorie pentru funcționarea acestuia. Foarte ilustrative în sensul celor spuse mai sus sunt 2 studii pe animale de laborator desfășurate în 2012 și apoi 2020 publicate în prestigioasa revistă „The Cell” în care se demonstrează faptul că microbiomul generează un tonus și un prag de stimulare a sistemului imunitar pentru generarea unui răspuns antiviral eficient. Microbiomul prezent la nivelul de inoculare al infecției virale secretă interferon alfa, o substanță antivirală în sine, care mai apoi determină activarea celulelor dendritice, celule ale sistemului imunitar care prezintă virusul limfocitelor și facilitează recunoașterea și eliberarea de anticorpi specifici sau fabricarea de anticorpi pentru acel virus pe viitor.
Antibioticele și efectul lor distructiv asupra microbiomului sunt bine cunoscute. Perturbarea microbiomului produsă de administrarea de antibiotice duce la perturbarea completă a răspunsului imun și acest lucru poate fi cel mai bine văzut în cazul imunoterapiei în cancer. Imunoterapia este un tip de tratament țintit care învață celule sistemului imunitar să recunoască celulele canceroase și să le elimine. Problema este că în practică, din 100 de pacienți, doar 25-30 răspund la acest tip de tratament și rămân în remisiune. La întrebarea „de ce aproape 70% nu răspund la imunoterapie” s-a descoperit că utilizarea de antibiotice înainte de începerea imunoterapiei reduce drastic răspunsul favorabil, pentru că microbiomul intestinal joacă un rol esențial în răspunsul imun antitumoral.
În concluzie folosirea antibioticelor schimbă dramatic compoziția microbiomului intestinal și în consecință alterează profund răspunsul imun atât în cazul imunoterapiei, dar s-a văzut că și în cazul infecțiilor virale. Este extrem de riscantă administrarea de antibiotice în primă fază a unei infecții virale, deoarece se alterează sever răspunsul imun. Sistemul imunitar își pierde posibilitatea unui răspuns adaptat, iar șansele unui răspuns disproporționat și distructiv pentru propriile țesuturi cresc exponențial.
În încheiere, câteva sfaturi practice în caz de infecție virală, pe lângă vitamine și minerale necesare răspunsului imun, vitamina C, vitamina D, Zinc, N-acetil cisteina (NAC), Quercetin, are sens să luăm și probiotice. Am publicat personal un studiu clinic în 2023 în revista Nutrients despre rolul benefic al terapiei cu probiotice sporulate din genul bacillus pe parcursul infecției virale COVID-19, care s-a dovedit că reduce durata bolii, amplitudinea febrei, inflamația și intensitatea simptomelor prin promovarea unui răspuns imunitar adaptativ. Săptămâna viitoare vom discuta despre colita produsă de Clostridium Difficile.
Parteneriat SolidNews
