Europarlamentarul Cristian Terheș despre partizanatul din parlamentul european și “dictatura” ideologiei LGBT

CUM SE FAC ALIANȚELE ȘI (NON)ACTIVITATEA EUROPARLAMENTARILOR ROMÂNI.

(discuție la „CE-I ÎN GUȘĂ, ȘI-N CĂPUȘĂ!”, la GOLD FM)

Cozmin Gușă: Am revenit prieteni, o discuție excepțională cu SRS-ul, Sorin Roșca Stănescu, și asta poate să vă mulțumească. Mă gândeam ce norocos am fost în viață să fiu prieten peste 20 de ani cu…, timp de peste 20 de ani cu Dumitru Fărcaș, Mitruț al nostru, am avut cu el atâtea momente excepționale, atâtea nopți petrecute, stăteam și 10-12 ani să discutăm, să bem un șpriț într-adevăr și din când în când își lua taragotul fermecat pentru câte o pauză muzicală de discuție. Cânta extraordinar, era… parcă-l vrăjea și nu conta ziua, noaptea era mereu proaspăt. Un patriot român de mare prestigiu de care mi-amintesc cu dor și cu mult drag. A trăit o vreme în Statele Unite ale Americii acolo unde a trăit și invitatul din acest moment al meu la „Ce-i în Gușă și-n căpușă”, un politician care nu prea mai apare la televizor în urma vreme, a fost extrem de activ, un român patriot – așa îl consider eu – trăitor în America, sălăjan, născut în inima Ardealului, am și o surpriză muzicală la un moment dat pentru el, de acolo din zona de unde se trage, care a revenit să lupte pentru România și n-am nicio îndoială despre acest lucru. Să vedem cu ce mijloace și în context mai poate să facă acest lucru într-o discuție pe care sper s-o apreciați. Cristi Terheș bun venit de acolo din Parlamentul European la Gold FM, eu te și văd, ascultătorii te pot auzi. Ce mai faci?

Cristian Terheș: Mersi de invitație, sper că se aude bine.

Cozmin Gușă: Se aude bine dar cred că este un anumit delay așa că o să încercăm asta cu întreruperile să fie mai rare, în așa fel încât să ne putem înțelege, dacă nu o să trecem pe telefon. Să vedem cât de mare este delay-ul, adică această întârziere. Te rog să intrăm în discuție și prima întrebare este ce te-a determinat la nivel uman să părăsești Statele Unite și să vii să lupți pentru România după cum am zis eu, să revii în țară?

Cristian Terheș: Cred că această doină cântată de Dumitru Fărcaș, fiecare român care trăiește în momentul de față în afara României se regăsește în doina, în plânsetul, în jalea acestei doine. Pentru că într-adevăr am trăit 17 ani în Statele Unite înainte să… până m-am întors în România să candidez pentru Parlamentul European. Și ce pot să spun e că trăiam în două lumi: fizic eram în Statele Unite pentru că, mă rog, asta era situația, dar inima și mintea mereu îți era acasă în România. Și să știți că acest termen „acasă”, vedeți niciodată, cel puțin în cazul nostru al românilor-americani, când era vorba de a veni în România nu ne spuneam: „Când te duci în România?” sau „Când te duci în țară?” ci întrebarea era: „Când te duci acasă?”. Poate să-ți fie bine în multe locuri din lumea asta. Trăiește mai bine afară, de multe ori ai mai multe condiții, dar indiferent cât de bine ai trăi afară un singur loc pe lumea asta e acasă. Și de ani de zile și cât am fost în Statele Unite am încercat să sprijin România cu tot ceea ce am putut pentru a crește din toate punctele de vedere, pentru a se dezvolta, pentru a se întări. Iar atunci când mi s-a oferit această propunere de a candida la Parlamentul European am spus că, mă rog, dacă cu toată experiența pe care am acumulat-o și în America pot să dau ceva înapoi țării voi face tot ceea ce ține de mine să sprijin țara și pe toată perioada de când sunt în Parlamentul European acest lucru l-am făcut. Am candidat cu gândul la România și interesul României vreau să-l apăr în Parlamentul European.  

Cozmin Gușă: O să revenim la Parlamentul European pentru că mă interesează foarte mult cum sunt reprezentate interesele naționale ale României și ale restului țărilor, pentru că există o discordanță mare în funcție de țara la care ne referim și asta este foarte important ca discuție atunci când analizăm ce se întâmplă acolo, însă vreau să te întreb direct când ți-ai făcut planul de carieră politică, ți-ai făcut o hartă a, să spunem, lucrurilor pe care și pentru care vei milita și bineînțeles o hartă a unor adversari, a unor dușmani, mă refer aici a unora care militează împotriva interesului național, împotriva României. Cum e harta aceasta astăzi? E o întrebare pe care i-am adresat-o și SRS-ului și a răspuns la ea. Cine crezi că sunt adversarii noștri, interni sau externi, în primul rând și apoi venim la cei care mai luptă?

Sper că nu s-a blocat internetul, dacă cumva s-a blocat o să-i rog pe colegi să facă o legătură telefonică cu Cristi Terheș pentru că altfel o să riscăm să nu putem auzi și e păcat de o discuție care anunță pasionantă și cu conținut. Repet, vorbim despre un român care a trăit aproape 20 de ani în Statele Unite. Un român încă tânăr, nu cred că are 45 de ani Cristi Terheș. A fost extrem de activ în acest interval, cum sper să fie și în interiorul Parlamentului european, de va putea să fie, dar el a plecat din Statele Unite gândindu-se că ar avea o datorie. Cred că a făcut și un anumit sacrificiu, a stârnit un oprobiu atunci când a acceptat să candideze pe listele PSD-ului și foarte multe controverse despre care o să-l întreb imediat. Oricum, alegerile la care el a fost ales, alea din mai 2019 au fost niște alegeri cu foarte multe peripeții. Îl avem acum din nou prin telefon pe Cristi Terheș și o să repet întrebarea în cazul în care n-ai auzit-o. Spun așa: Cine crezi că pe harta ta de interese ar fi împotriva României? Care sunt adversarii pe care i-a localizat înainte de intrarea ta în politică și apoi pe parcursul politicii pe care o faci în plan intern și extern. Asta era întrebarea pe care poate n-ai auzit-o atunci când a picat semnalul.

Cristian Terheș: Da. În momentul în care am candidat candidatura mea de fapt n-a fost o chestiune planificată, în sensul că de ani de zile să mă gândesc că într-un moment dat voi candida. Pur și simplu preot fiind mi-am dedicat viața și am făcut un jurământ în fața lui Dumnezeu că voi face tot ceea ce ține de mine să-mi ajut semenii. Și pentru mine, fie că acționezi în viața publică, fie că lucrezi într-un ONG, sau că ești preot ești în slujirea aproapelui tău și indiferent de forma cum îți manifești această slujire în fond și la urma-urmei obiectul pe care-l ai e de a-ți servi țara și semenii. Acuma referitor concret la ce această întrebare din experiența pe care o am deja ca europarlamentar de un an și, aproape doi ani pot să spun că cauzele ar fi atât de ordin intern cât și de ordin extern. Și aș porni cu cele de ordin intern. În primul rând este o chestiune intrinsecă la noi această diviziune și ruptură, neînțelegere continuă între noi ca români. De fiecare dată când se pune în discuție o chestiune importantă pentru România, deseori subiectul e politizat sau e antagonizat în loc ca discuția să fie ce putem face fiecare de acolo de unde suntem să ne ajutăm țara și semenii. Asta ar fi o primă problemă. O a doua problemă pe plan intern: România nu are stat în momentul de față. Și când mă refer la stat nu mă refer la această entitate abstractă care are justiție, servicii, armată, nu, mă refer la tot ceea ce înseamnă această birocrație de care un stat are nevoie care să se pună în slujba cetățenilor și persoanelor care fac parte din statul respectiv. Și vă dau un exemplu concret: de fiecare dată când există un lobby important în Parlamentul European pe o chestiune unde o țară, un stat membru al Uniunii Europene are un interes toți europarlamentarii din statul respectiv votează în direcția țării lor, indiferent din ce grup politic, că sunt de Stânga, că sunt de Dreapta, că sunt comuniști – că este și un grup comunist acolo – că sunt, numiți cum doriți, votează în interesul țării lor. În primul rând votează în direcția aceasta pentru că știu care e interesul lor de țară. Nu e aceeași situație în cazul nostru, al românilor. Există situații când, ??? mă rog mai reușim să colaborăm, dar sunt și alte lobby-uri importante unde nu există o coordonare, nu există o direcție, nu există o linie pe care s-o putem urma să facem noi la rândul nostru lobby pentru România. Cam asta ar fi aș spune cauzele intrinseci interne. Există apoi această luptă continuă în România, luptă politică între partide și din păcate, pornind cu președintele Băsescu această luptă patricidă din România a fost externalizată și la Bruxelles. La Bruxelles există reprezentanți ai tuturor statelor. Tot ceea ce înseamnă instituție europeană este compusă din birocrați și oficiali din diverse state europene, care înainte de a fi europeni sau de a fi birocrați se gândesc la interesul țării lor. În momentul în care tu ca România îți externalizezi absolut fiecare conflict politic pe care-l ai intern, cei din afară n-au decât să folosească conflictul respectiv ca să te slăbească și să te pună la colț. Cam acestea ar fi, mă rog, motivele interne să spunem. În ceea ce privește motivele externe…

Cozmin Gușă: Aș vrea până la motivele externe, pentru că e alt capitol de discuție și e foarte important, aș vrea să tragem o concluzie și cu încă o întrebare suplimentară. În mod evident tu descriind treburile astea în Opoziție, practic comportamentul românilor europarlamentari, versus comportamentul altor europarlamentari din celelalte țări vedem că există o coeziune în cazul altora și o nepăsare, un alt fel de coordonare în cazul nostru. În mod evident cei care ne ascultă se gândesc că entitățile statele din alte țări Ungaria, Bulgaria, nu mai vorbesc de Franța, Germania, Italia în mod evident că se întâmplă acolo mai abitir. Deci în aceste alte țări există o coordonare și un interes comun care este expus prin votul și solidaritatea din Parlamentul European, la noi nu, dar întrebarea mea este cine crezi tu că manevrează totuși aceste voturi și interesele europarlamentarilor români de nu se pot uni pe anumite cauze?

Cristian Terheș: Aș vedea două cauze aici: o primă cauză este faptul că nu există o coordonare între noi, în primul rând. Fiecare dintre noi care suntem acolo facem parte dintr-un grup politic. Grupul politic e condus de un președinte. Vă dau un exemplu concret grupul Renew  unde e USRPLUS e condus de Dacian Cioloș. Grupul PP unde e PNL, PMP și UDMR e condus de către Martin Weber, grupul RCR unde sunt cu PNȚCD-ul e condus are doi copreședinți unul din Polonia și unul din Italia. Acum se întâmplă deseori cum e grupul Renew, de exemplu, să urmeze nu numai o politică ideologică ci o politică a unei țări, în cazul de față, Franța. În cazul grupului PP direcția e Germania. Prin urmare, atunci când sunt chestiuni de votat, ??? se numește listă de vot cu poziția grupului respectiv pe o anumită linie. Eu ce-am făcut oarecum având și experiența din Statele Unite, știind cum lucrează și congresul american eu nu votez după linia grupului. Mă orientez după linia grupului dar verific fiecare amendament…

Cozmin Gușă: Cred că a căzut semnalul. Îi rog pe colegii din regia Gold FM să refacă legătura cu europarlamentarul Cristian Terheș, preot greco-catolic, atenție, născut în inima Ardealului, de fapt în inima greco-catolicismului, eu așa consider Sălajul ca fiind inima greco-catolicismului românesc din multe unghiuri, cunosc multe persoane și sunt într-un fel în cunoștință de cauză pentru că, nu știu dacă am mai vorbit despre asta public, eu sunt ortodox prin tată, dar mama mea este greco-catolică. Mama mea trăiește încă și merge la o biserică greco-catolică din București, din nord de acolo, în neamul nostru având și o călugăriță, o soră de-a mamei mai mare greco-catolică Maica Augustina. Sunt apropiat de ceea ce se întâmplă în biserica greco-catolică.

A revenit Cristian Terheș de la concluzia prin care în România grupurile se orientează după țări. Adică îi avem pe cei ai lui Cioloș – USRPLUS – care în mod evident se azimutează după Franța și avem pe-ăștilalți ai lui Klaus Iohannis care în mod evident se azimutează după Germania. Deci unde e România Cristi Terheș?

Cristian Terheș: Păi în România suntem câțiva nu știu în funcție de vot, câțiva mohicani din ăștia individuali care votează după interesul României. Pentru că…

Cozmin Gușă: Dar tu în ce grup activezi acum ca europarlamentar PNȚCD.

Cristian Terheș: Exact sunt grupul RCR, grupul Reformatorilor Conservatorilor Reformiști, adică grupul care cere ca Europa să revină la ideea părinților fondatori, o Europă a Națiunilor unde statele membre își păstrează suveranitatea și colaborează împreună pentru un interes comun și pentru a aduce pace prin prosperitate. Din păcate în momentul de față la nivel european ceea ce se susține, ceea ce se promovează cu precădere de grupul lui Cioloș, deci a francezilor, este distrugerea statelor naționale, distrugerea suveranității statelor membre ale Uniunii Europene și lansarea, elevarea aș spune deciziilor importante de la nivel național la nivel suprastatal la Bruxelles. Problema este că ajungem în situația aceasta ca niște birocrați nealeși de nimeni, care nu dau socoteală nimănui, care evident au în spate sprijinul unor state mai mari din Uniunea Europeană să decidă ție soarta, ceea ce e absurd. Și pe cale de consecință și la nivelul grupurilor acestea, cu precădere PPE și Renew se votează fie în favoarea Germaniei, fie în favoarea Franței. Norocul nostru este ca români când se mai ceartă ăștia doi și nu cad de acord și atunci mai poți să schimbi votul într-o direcție sau alta. Dar dacă cei doi cad de acord, dacă Franța cu Germania cade de acord, asta e. Și vă dau un exemplu concret: cu transportatorii. Cei care poate urmăresc sau știu ce înseamnă, avem sunt convins camionagii în momentul de față care ne ascultă obligativitatea impusă la nivel european ca cei care au camioane să se întoarcă la opt săptămâni în țara de origine, în țara unde camioanele sunt înregistrate. Inițial era la patru săptămâni. Ei bine această nenorocire să-i spun a fost impusă la nivel european de către Macron și de către Franța, susținută în Parlamentul European de către grupul lui Dacian Cioloș de către USR și PLUS pentru că interesul lor este să distrugă firmele de transport din Estul Europei și să ia șoferii din Estul Europei să lucreze pentru firmele din Vest. Și când ai un interes de genul acesta a fost irelevant orice argument rațional și logic ai adus.

Gândiți-vă cât s-a vorbit despre Green Deal, ați văzut situația cea din Valea Jiului, eu am ridicat problema într-o comisie și am spus în felul următor: „Mă fraților e absurd să cereți României să-și închidă minele și termocentralele pe motiv că poluează, dar în același timp să cereți la 60-70.000 de camioane, câte sunt înregistrate în România să se întoarcă la patru săptămâni – că așa era discuția inițial – din Portugalia, din Marea Britanie sau din Irlanda, să vin în gol până în România, pentru că transportul se face de la Est la Vest, nu de la Vest la Est. Mai multe avem noi de aici încolo, decât din colo încoace. Zic camioanele acestea umblă în gol”. Am găsit un raport al Comisiei Europene care spune că un sfert, deci 25% din transportul, din călătoriile pe care camioanele îl fac pe străzile din Uniunea Europeană este drum în gol, empty low le spune în engleză. Pentru că umblă de la punctul A la punctul B ca să poată să ia o încărcătură și după aia să o ducă în altă parte. Ori zic „În contextul acesta cum puteți cere României să-și închidă sectoare de industrie, de energie pe motiv că poluează, pe de-o parte, dar pe de partea cealaltă cereți camioanelor ??? să vină în gol până acasă”. Știți care a fost răspunsul? După ce trece legea asta vom face o evaluare să vedem care va fi efectul asupra climei. Aici suntem. Am fost singura voce în comisia respectivă care am cerut chestia asta și, mă rog, a căzut la vot. Dar votul rămâne. Să știți că e important. Orice vot în Parlamentul European este public. Cine e interesat poate să meargă pe site-ul parlamentului european și să vadă cum a votat fiecare europarlamentar român.

Vă spuneam anterior că fiecare grup politic vine cu o listă de vot (se numește) unde dă direcția grupului. Acum direcția de vot este influențată într-o oarecare măsură de țara care cumva are control asupra grupului respectiv. Am votat mereu cu interesul României însă mulți se întreabă ce se întâmplă dacă nu votezi cu direcția care ți se dă de la grup. Păi vă spun ce se întâmplă. Nu ți se dă dreptul la cuvânt în Parlamentul european, nu poți să ocupi o funcție de conducere în Parlamentul european, nu ți se dau rapoarte sau proiecte legislative pe care să lucrezi. Pur și simplu ești izolat. Și atunci dacă vrei să faci într-adevăr carieră…

Cozmin Gușă: Hai să luăm un studiu de caz că am văzut că e mare interes, avem multe mesaje de la ascultători despre aceste proceduri din Parlamentul European și această mimare a democrației, practic, pentru că cei de-ai descris tu Cristi până în acest moment este șocant în sensul în care e clar urmărirea unor interese ale celor puternici, pe celebra axă Berlin-Paris, și în același timp un comportament mimetic și de subordonați ai europarlamentarilor români în marea lor majoritate, raportate la țări sau la grupurile din care fac parte, pe de altă parte un comportament de grup solidar al altor parlamentari din țări terțe. Dar, hai să luăm acest exemplu de caz, spre exemplu  cei din Partidul Popular care sunt grupul de europarlamentari români cel mai numeros condus de către Rareș Bogdan. Ce face Rareș pe acolo, cum își orientează el și colegii lui deciziile. Stau să vadă ce le spun nemții, cum comunică cu nemții adică și dacă n-ar respecta ce le spun nemții ar fi excluși din PP sau ar suporta sancțiuni în țară? Care e mecanismul pe care tu l-ai văzut până în acest moment pentru că cred că toți ăia care au dat votul și ne ascultă sau vor afla din transcrierea acestei emisiuni, sunt curioși să vadă cum niște lei pe-aici prin țară, care vin în campanie și spun una și alta și dreptul tuturor și interesul național, se duc acolo și devin niște mielușei, niște pisicuțe.

Citește mai mult pe site-ul cozmingușă.net.