RomaniaInfo se confruntă cu cenzura pe unele rețele de socializare. Pentru a rămâne în contact cu noi și a ne putea urmări necenzurat, ne găsiți aici:
romaniainfo.ro / romaniainfo.com / MeWe / Gab / Clouthub / VKontakte / GabTV / Rumble
De la lansarea vaccinurilor experimentale ce folosesc tehnologia ARN mesager, o parte dintre persoanele nevaccinate au relatat simptome considerate neobișnuite. În acest sens în spațiul public a început să fie vehiculat tot mai mult termenul „shedding” („excreție virală”, „eliminare virală”, „împrăștiere virală”, „răspândire virală”). Însă, establishmentul medical, persoane publice și chiar așa-zișii „verificatorii de fapte” au negat posibilitatea unui astfel de fenomen, spunând că nu există un virus viu în vaccinurile ARN mesager, vaccinuri care nu sunt, de fapt, vaccinuri, ci o terapie genică.
În literatura de medicină și virusologie termenul „shedding” este folosit pentru a descrie eliminarea de particule virale infecțioase de către organismul gazdă, particule ce pot fi transmise altor indivizi. Definiția generală descrie expulzarea unor astfel de particule prin fluide sau secreții – salivă, mucus nazal, sânge, fecale, urină, lapte matern, lichid seminal etc. – după ce virusul s-a replicat în celulele gazdei. În practica medicală, discuția despre shedding a apărut în special la infecții active sau la vaccinuri cu virus viu atenuat. (Această abordare a problematicii apare și în articole publice semnate de medici, inclusiv în articolele doamnei doctor Ana Maria Mihalcea pe Substack.)
Însă, în dezbaterea recentă, termenul este resemantizat: nu se mai discută despre eliminare virală, ci despre un transfer non-viral. Astfel, în cazul vaccinurilor ARN mesager, nu există shedding de virus, ci excreția proteinei Spike produsă în organism după injectarea cu ARN mesager. Această proteină ar putea ajunge de la persoane vaccinate la persoane nevaccinate, declanșând simptome similare celor vaccinate.
În acest context al tehnologiei ARN mesager, termenul de shedding trebuie înțeles, ca posibilă eliberare în mediu a proteinei Spike (sau a unor fragmente ale acesteia) de la persoanele vaccinate, nu ca eliminare virală.
Potrivit acestor susțineri, mecanismul de producere a proteinei nu rămâne local și nici nu este tranzitoriu în cantități infime doar pentru a stimula sistemul imun, ci proteina „călătorește” prin limfă și sânge în întreg organismul. Practic persoanele vaccinate pot elimina proteina Spike prin respirație, excremente și secreții (inclusiv prin glandele sudoripare). De aici, se discută și ideea că organismul „vaccinatului” ar încerca să se detoxifice, iar eliminarea ar fi un rezultat al acestui proces.
Lista fenomenelor clinice raportate în proximitatea vaccinaților cu ARN mesager include cazuri în care persoane aflate în contact strâns cu vaccinați ar fi prezentat: pericardită, zona zoster, pneumonie, cheaguri de sânge la extremități și la creier, paralizie Bell, sângerări vaginale și avorturi spontane.
În acest context, unul dintre cei mai respectați și publicați cardiologi din lume, doctorul Peter A. McCullough, afirmă că în cazul vaccinurilor experimentale ce folosesc tehnologia ARN mesager, nu vorbim de „împrăștiere” virală sau „eliminare virală”, ci de faptul că persoanele vaccinate cu vaccinurile ARN mesager excretează chiar proteina Spike. Acesta afirmă că este o minciună că mecanismul de producere a proteinelor Spike este limitat și că proteina Spike rămâne în organismul vaccinaților doar la locul injecției. Ea ajunge în tot corpul, prin limfă și fluxul sanguin. Persoanele vaccinate cu ARN mesager elimină proteina Spike prin respirație, excremente, secreții (proteinele se găsesc în glandele sudoripare) și fluide ca: salivă, mucus nazal, sânge, fecale, urină, lapte matern, lichid seminal etc..
Și medicii de la America’s Frontline Doctors au cercetat și avertizat repetat despre shedding, răspândirea proteinei Spike printre oamenii sănătoși, nevaccinați. Doctorii au studiat chiar documentele Pfizer, în care gigantul farma recunoaște acest mecanism de împrăștiere non-virală „prin inhalare sau contact cu pielea”.
Secțiunea 8.3.5 a documentului se referă la raportarea evenimentelor adverse și arată cazurile de expunere.
