RomaniaInfo se confruntă cu cenzura pe unele rețele de socializare. Pentru a rămâne în contact cu noi și a ne putea urmări necenzurat, ne găsiți aici:
romaniainfo.ro / romaniainfo.com / MeWe / Gab / Clouthub / VKontakte / GabTV / Rumble
Pe vremea în care pe la bâlciuri oamenii plăteau pentru a vedea „oamenii și animalele” din fotografiile mișcătoare ale lui Edison sau când cei care știau tărășenia râdeau de cei care, la cinematograf, „fugeau din fața trenului” din celebrul film „Sosirea trenului în gară”, ei bine, încă din acele vremuri unii au înțeles că toate aceste parascovenii sunt numai bune ca instrumente de împingere a omului în dezastru, un dezastru personal, dar o binecuvântare pentru cei din vârful piramidei puterii. Iar asta, cum logic intuiți, se face prin încadrarea benevolă a celor slabi în tagma sclavilor, dându-li-se la schimb niște iluzii. Ceva în genul modelului de comerț inițiat de spanioli cu cei din Indii.
Treaba avea să se concretizeze cam cu un secol mai târziu, prin intermediul unor conspiratori care, pe baza experienței, au pregătit tranziția omului de la psihic la cibernetic. De altfel, chiar așa se numea grupul care în anii 50 a lucrat împreună cu CIA la consolidarea noului concept. Aparent, acel grup dinamic a pus bazele tehnicii de calcul, încercând să copieze „modelul uman” în mașinile care urmau să devină sclavii omului. Aparent doar întrucât, în psihologie se impuneau behavioriștii care tratau omul ca pe o cutie „misterioasă”, ale cărei răspunsuri în fața diverșilor stimuli erau extrem de precise.
Fac precizarea că în acea perioadă behaviorismul era aproape marginal, în condițiile în care viziunile lui Freud făceau ravagii, producând nevrozați pe bandă rulantă. Asta în ciuda faptului că rădăcinile curentului behaviorist sunt în secolul XIX, cu Thorndike și Pavlov. Însă avântul a venit odată cu Skinner(1904-1990), cel care, de altfel, stă și la baza psihologiei sociale.
Citește mai mult pe site-ul Trenduri Economice.