RomaniaInfo se confruntă cu cenzura pe unele rețele de socializare. Pentru a rămâne în contact cu noi și a ne putea urmări necenzurat, ne găsiți aici:
romaniainfo.ro / romaniainfo.com / MeWe / Gab / Clouthub / VKontakte / GabTV / Rumble
În ciuda culturii SF plimbată prin fața ochilor de atâția ani cu viruși, inteligență artificială și control global, pandemia a reușit totuși să ia o planetă întreagă prin surprindere. Pandemia, orchestrată până la cel mai mic detaliu de către jucători de mult antrenați s-a răspândit imediat. Unul dintre jucătorii importanți în cazul României este onorabilul – doctor Adrian Streinu-Cercel.
Domnul doctor Streinu-Cercel are un CV demn de invidiat și o implicare socială activă, prezentate de către Rise Project. Cariera doctorului Streinu-Cercel, vocea virusului Covid-19 în România a început în 1984 când s-a angajat la Infecțioase în spitalul Colentina, după o perioadă la Direcția de Sănătate Publică. În 1999, Institutul „Matei Balș” s-a rupt de Spitalul Colentina, iar doctorul Adrian Streinu-Cercel a devenit manager. În prezent, conduce Institutul „Matei Balș” de mai bine de 19 ani și a gestionat un buget de 4.566.081.300 lei în perioada 2007-2018.
Sub domnia sa, Institutul „Matei Balș” a semnat 8.929 de contracte publice, dintre care, câteva pentru pixuri și telemea, altele pe medicamente și aparatură de specialitate. Pe lângă activitatea de doctor și gestionar al Institutului „Matei Balș”, Streinu-Cercel a fost consilier al miniștrilor de Sănătate, indiferent de culoarea politică. În 2009 a devenit secretar-de-stat la Ministerul Sănătății, iar din 2020 este senator PSD în Parlamentul României.
Practica diagnosticelor fictive
Doctorul Adrian Streinu-Cercel devine foarte relevant în contextul plandemiei „Pandemia Covid-19” și îmbogățirea companiilor farmaceutice. Fundația privată a domnului Streinu-Cercel are ca investitori primii șapte producători mondiali de medicamente cu cifre de un milion de euro per an.
Victimele testelor doctorului Streinu-Cercel? Pacienții români.
Într-un articol detaliat publicat de către Rise Project sunt prezentate 4 cazuri în care pacienții români au căzut victime ale diagnosticelor fictive gestionate de către doctorul Streinu-Cercel. Restul românilor? Suntem victime colaterale ale unor deconturi mușamalizate.
O pacientă a fost internată la Institutul „Matei Balș” pe secția doctorului Streinu-Cercel din cauza unei enterocolite acute, în termeni populari „diaree”. Tratamentul asigurat de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) trebuia să cuprindă doar această afecțiune. Totuși, decontarea din partea CNAS s-a făcut pe fișa transmisă de către „ Institutul Matei Balș” pentru: insuficiență renală acută, pneumonie, anemie, acidoză, candidiază, tulburări hidrice și electrolitice, enterocolită prin clostridium dificilă, enterocolită acută remisă și alergie la penicilină. Pacienta suferise doar de enterocolită acută remisă și alergie la penicilină.
CNAS-ul a acoperit însă toată lista de diagnostice scoase din burta doctorului Streinu-Cercel, nicidecum al pacientei.
Pentru ce plătesc românii asigurarea de sănătate?
În principiu pentru sănătate. În mod real, plătesc și pentru sistemul de fraudare a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, adică, diagnostice raportate fictiv de către departamentul de statistică al Institutului „Matei Balș” și al altor spitale din România.
La departamentul de statistică, rapoartele sunt în format electronic, mai puțin foile de observație ale doctorilor. În multe cazuri, diagnosticul înscris de către doctor nu coincide cu diagnosticele completate de către departamentul de statistică al Institutului „Matei Balș”. În anul 2016, de exemplu, Institutul „Matei Balș” a decontat 91.270.499 lei la CNAS, pe baza diagnosticelor transmise de către departamentul de statistică, diagnostice ireale și adăugate în mod fraudulos fără știrea doctorilor.
În cazul unui pacient suferind de enterocolită, costul asigurat de CNAS este de până la 500 de lei maximum. Institutul „Matei Balș” a primit de la CNAS pentru o enterocolită suma de 4 600,8 lei.
Un doctor oncolog de la Spitalul Colentina, cunoscător al sistemului de fraudare al banilor publici pentru sănătate explică scopul final al îmbolnăvirilor fictive, de care, pacienții nu știu și care se transformă în câștig financiar pentru managerul spitalului, adică, în cazul de față, managerul Institutului „Matei Balș”, doctorul Adrian Streinu-Cercel: „Dacă aș fi șef peste o secție de oncologie, ca să supraviețuiesc financiar, va trebui să exploatez la maximum chiar și alergiile unui pacient ca să am bani pentru ceilalți. Dacă are alergie la un antibiotic, el venind pentru un cancer de ficat – să zicem, deși e irelevantă alergia în context – i-o trec și pe aia în fișă pentru că aduce bani în plus de la Casă. Una e, totuși, să te chinui să scoți dintr-un pacient până la ultimul leu din ce suferințe are și alta e să îi bagi din burtă și boli de care nu suferă.”
Deși datele sunt introduse de către cei din departamentul de statistică, responsabilul în cazul unui control rămâne doctorul care a condus consultația, altfel zis: țapii ispășitori ai îmbogățirii managerilor de spitale.
Da, suntem o națiune bolnavă pentru că uneori inventăm diagnostice.
Fost ministru al Sănătății, Sorina Pintea
Cum se fură banii plătiți pentru asigurarea de sănătate?
Printr-un circuit destul de simplu:
1. Cetățeanul plătește partea sa de asigurare de sănătate;
2. Guvernul colectează acești bani într-un buget național pentru sănătate;
3. Ministrul Sănătății împreună cu membrii Comisiei Naționale pentru Coordonarea Comisiilor de Specialitate ale Ministerului Sănătății, din care a făcut parte și Adrian Streinu-Cercel împărțeau banii.
4. CNAS (Casa de asigurări) contabilizează banii, adică decide prin clasificarea diagnosticelor și softul SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor de Sănătate) câți bani merg la spitale și la farmacii.
5. Managerul de spital prin departamentul de statistică decide, de fapt, stabilește ce diagnostice sunt raportate la CNAS și câți bani va primi spitalul său pentru diagnosticul raportat. Astfel, managerul de spital stabilește, împarte, primește și cheltuie banii plătiți de cetățean pentru asigurarea de sănătate.
Cine are de câștigat în urma fraudei cu diagnostice fictive?
Guvernul, miniștrii și Casa de Asigurări sunt doar mecanisme prin care producătorii de medicamente și managerii de spitale își asigură fluxul de bani.
Producătorul de medicamente, adică o companie farmaceutică își trimite în teren agenții de vânzare. Agenții de vânzare îi curtează pe managerii de spitale și le fac oferte pentru tratamente dedicate unor boli, adică unor diagnostice: HIV, alergie, enterocolită, candidoză, pneumonie, gripă, hepatită infecțioasă și lista continuă la infinit.
Un exemplu clar este practica domnului manager, doctorul Adrian Streinu-Cercel. Dânsul a avut o colaborare strânsă cu producătorul de medicamente Hoffman-La Roche. Producătorul de medicamente La Roche avea un nou produs – Pegasys, medicament cu interferon, important în tratamentul pacienților cu hepatită infecțioasă.
Institutul „Matei Balș” fiind un spital de boli infecțioase și cu mulți pacienți suferinzi de hepatită infecțioasă, prin decizia doctorului Adrian Streinu-Cercel în colaborare cu La Roche promovează medicamentul Pegasys și participă în forul care aprobă Pegasys pe lista subvențiilor de stat. În fiecare an, producătorul de medicamente La Roche primea aviz din partea Comisiei Naționale de Boli Infecțioase, a cărui membru și conducător a fost doctorul Streinu-Cercel până în 2009.
Ce beneficii primea doctorul Streinu-Cercel pentru reclamă la medicamentul Pegasys?
Doctorii, în acest caz, ajung și ei un agent de vânzare local. Astfel, compania La Roche oferea doctorilor o anumită sumă de bani în funcție de câte medicamente produse de La Roche erau decontate de către CNAS ca tratament semnat de doctorul respectiv. Un doctor primește între 30 și 300 de dolari per pacient tratat cu medicamentul Pegasys. Mai mult, dacă doctorul prezenta și promova în cadrul unui congres medicamentul Pegasys, compania La Roche îl premia cu 200-300 de dolari.
Doctorul Streinu-Cercel era premiat de către compania La Roche cu bonusuri din vânzări, excursii, cadouri, invitații la congrese și donații la fundația sa privată care poartă denumirea de „Matei Balș”.
Care sunt ceilalți sponsori ai doctorului Streinu-Cercel?
Johnson &Johnson, Statele Unite – 2.088.693 lei
Prezista, Intelence și Edurant sunt trei dintre cele mai populare medicamente împotriva HIV, produse de Johnson & Johnson și prescrise sistematic la Institutul „Matei Balș”. Johnson & Johnson este producător al unuia dintre vaccinurile anti-Covid 19.
Pfizer, Statele Unite – 293.242 lei
Suma a fost donată de către Pfizer, producător al medicamentului Viagra și al vaccinului anti-Covid 19, fundației „Matei Balș” pentru un „proiect de cercetare medicală în domeniul bolilor infecțioase comunicabile grave și amenințătoare de viață”. Pfizer a sponsorizat și publicarea a două ediții ale Zilelor „Matei Balș”.
GlaxoSmithKline, Marea Britanie – 545.121 lei
Producător al medicamentelor-tratament pentru HIV, Kivexa, Combivir și Ziagen –prescrise seropozitivilor din evidența Institutului „Matei Balș”.
De asemenea, producător al medicamentului anti-gripal, Relenza comandat de către Ministerul Sănătății în 2009 împotriva gripei porcine, an în care doctorul Adrian Streinu-Cercel era secretar-de-stat la Sănătate Publică. Totodată, doctorul Adrian Streinu-Cercel a isterizat populația împotriva gripei porcine, promovând vaccinarea împotriva acestei gripe. În același context a falsificat cauza decesului actorului Toni Tecuceanu internat la Institutul „Matei Balș”, declarând că a murit de gripă porcină.
Merck Sharp Dohme, Statele Unite – 680.443 lei
Adrian Streinu-Cercel semnează două studii clinice pe Isentress și alte două pe Cancidas, iar aoi lansează la Institut „Matei Balș” vaccinul anti-HPV Gardasil 9 împotriva cancerului uterin, dar care a fost interzis în mai multe țări printre care și Japonia deoarece a avut ca reacții adverse infertilitate, paralizie și chiar deces.
Hoffmann-La Roche, Elveția – 71.300 lei
Pe lângă Pegasys, institutul „Matei Balș” a cumpărat substanțe de laborator în valoare de 5,9 milioane de lei de la compania La Roche, doctorul Streinu-Cercel rămânând în baza lor de date ca un vânzător de top.
Doctorii au sarcină să identifice toate diagnosticele și să nu scape din ele. Că dacă scapă, bugetul institutului are de suferit. Treaba mea ca manager este să țin lucrurile sub control.
Dacă-mi vine un pacient cu insuficiență respiratorie acută, cum a fost acum două săptămâni, când am dat ok-ul să-i pună plămân artificial, am scos din buzunar 40.000 de lei. Eu banii ăia n-am de unde să-i iau. Și atunci trebuie să fiu atent și la o diaree.
Adrian Streinu-Cercel
Sursa: Rise Project