RomaniaInfo se confruntă cu cenzura pe unele rețele de socializare. Pentru a rămâne în contact cu noi și a ne putea urmări necenzurat, ne găsiți aici:
romaniainfo.ro / romaniainfo.com / MeWe / Gab / Clouthub / VKontakte / GabTV / Rumble
O asistentă medicală în vârstă de 23 de ani a murit vineri dimineață, 27 februarie 2026, în incinta unei unități medicale private din municipiul Constanța, la scurt timp după ce a ajuns la serviciu. Cazul este anchetat de polițiști, iar cauza exactă a decesului urmează să fie stabilită prin autopsie medico-legală.
Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul de Poliție Județean Constanța, apelul la 112 a fost făcut în jurul orei 08:20, iar polițiștii Secției 2 s-au deplasat la fața locului, unde au constatat decesul. În urma primelor verificări, nu au fost identificate urme vizibile de violență.
Trupul neînsuflețit a fost transportat la Morga Cimitirului Central din Constanța pentru efectuarea necropsiei, iar în cauză a fost deschis un dosar penal, procedură uzuală în astfel de situații pentru stabilirea împrejurărilor exacte.
Ce s-ar fi întâmplat înainte de deces: convulsii și resuscitare
Presa locală a relatat că tânăra ar fi lucrat în cadrul clinicii de câteva luni și că, după ce ar fi intrat în clădire, le-ar fi spus colegilor că se simte rău. Starea ei s-ar fi degradat rapid, fiind descrise convulsii, apoi lipsa pulsului, cu intervenția imediată a personalului medical și manevre de resuscitare, urmate de sosirea unui echipaj SMURD, fără succes.
În același material, un medic al clinicii a afirmat că, din informațiile disponibile la acel moment, nu existau date că tânăra ar fi reclamat anterior probleme medicale cunoscute.
Poliția a precizat că nu au fost observate urme vizibile de violență, dar că autopsia este necesară pentru stabilirea cauzei decesului.
În astfel de tragedii, apar frecvent întrebări despre istoricul medical recent al persoanei (afecțiuni, tratamente, infecții, consum de medicamente/substanțe, inclusiv dacă a existat o vaccinare recentă). În cazul de față, autoritățile nu au comunicat public detalii despre istoricul medical al tinerei, iar astfel de informații sunt, de regulă, confidențiale și pot fi accesate/integrate în anchetă doar dacă au relevanță medico-legală.
Ideea că „atacul de cord” ar fi un efect tipic al vaccinării cu ARN mesager este susținută de o parte tot mai mare a populației, dar și a specialiștilor medicali. De exemplu, CDC arată că miocardita și pericardita a fost observată după vaccinarea COVID-19 și că există dovezi care susțin o asociere cauzală pentru vaccinurile ARNm, cu un profil de risc concentrat mai ales la adolescenți și adulți tineri, în special bărbați. În plus, FDA a actualizat avertismentele din informațiile de prescriere pentru vaccinurile ARNm, subliniind că riscul observat a fost cel mai ridicat în special la bărbați cu vârste aproximative 12–24 de ani.
De asemenea, studii mari au arătat că riscul de miocardită poate crește și după infecția cu SARS‑CoV‑2 și că analiza beneficiu–risc rămâne, în ansamblu, nefavorabilă vaccinării, mai ales în prevenirea formelor minore.
Sursa video: Antena3CNN
