RomaniaInfo se confruntă cu cenzura pe unele rețele de socializare. Pentru a rămâne în contact cu noi și a ne putea urmări necenzurat, ne găsiți aici:
romaniainfo.ro / romaniainfo.com / MeWe / Gab / Clouthub / VKontakte / GabTV / Rumble
Cu precădere părinții, dar și multe alte persoane adulte care se pregătesc de vaccinare, își pun semne de întrebare cu privire la consecințele acestei alegeri pe termen lung.
Oamenii au cerut și cer în continuare studii care să ateste diferențele pe termen lung dintre starea de sănătate a copiilor vaccinați și a celor nevaccinați. Cu ajutorul acestor comparații ei pot afla cu adevărat care sunt efectele nespecifice ale vaccinurilor și dacă acestea pot fi asociate cu boli cronice, autoimune, neurologice sau complicații. Înainte de toate, este important să menționăm că vaccinurile sunt singurele produse farmacologice care nu au un *studiu dublu orb randomizat, controlat cu placebo (vaccinați versus injectați cu apă salină), care să elimine orice părtinire față de acestea. Dovezile presupusei eficiențe și siguranțe a vaccinurilor stau în scurte analize clinice.
Un astfel de exemplu este Kuter et al care prezintă un studiu asupra eficacității și siguranței vaccinului ROR făcut în 2016 dar acesta nu urmărește pacienții mai mult de 42 de zile post vaccinare. Dovezile științifice și studiile solide tip lipsesc, iar unica justificare este că nu trebuie să lăsăm copiii sau adulții nevaccinați deoarece este un atentat la sănătatea lor și a comunității.
Dacă pentru orice medicament este interzisă utilizarea fără studii care să demonstreze eficacitatea și siguranța lor, iată că, pentru vaccinuri, lucrurile stau altfel și se utilizează la scară largă fără a prezenta dovezile concrete, nepărtinitoare cu privire la eficiența și siguranța lor în timp.
În cele ce urmează vom prezenta o serie de studii care dovedesc diferentele intre copiii vaccinati, fata de cei nevaccinati pentru a avea o imagine clara despre efectele pe termen lung acestor medicamente imunologice.
1. Analiza rezultatelor de sănătate la copiii vaccinați și nevaccinați: întârzieri de dezvoltare, astm, infecții ale urechilor și tulburări gastro-intestinale.
Studiul a fost publicat pe 27 mai 2020, iar concluziile sunt destul de îngrijorătoare. Eșantionul este format din copii de la 3 cabinete/clinici de practică pediatrică din SUA. Ei au fost împărțiți în două grupe: vaccinați și nevaccinați în primul an din viață.
S-a decis evaluarea a 4 diagnostice diferite împreună cu un diagnostic de control care să nu fie corelat cu statutul vaccinării. Pentru a se putea face evaluarea concludentă pe o durată cât mai mare de timp, au fost aleși copii care aveau deja minim 3 ani la momentul analizei datelor.
A rezultat că vaccinările înaintea vârstei de un an sunt asociate cu probleme de dezvoltare, astm și infecții ale aparatului auricular. În cadrul analizei, participanții au fost împărțiți în 4 grupe, în funcție de câte vaccinuri făcuseră în primul an de viață. În grupurile 3 și 4 (cu cele mai multe vaccinuri), numărul problemelor de sănătate era mult mai mare decât în primul grup, cel de copii nevaccinați.
2. Acest studiu compară copiii vaccinați cu cei nevaccinati, educați în sistem homeschooling în proporție de 39% (școală acasă).
La fel ca și primul studiu, acesta relevă faptul că, spre deosebire de copii nevaccinați, cei vaccinați au mai multe șanse de a fi diagnosticați cu pneumonie, otită medie, alergii și probleme de dezvoltare neurologică. De asemenea, arată că nașterea prematură asociată cu vaccinarea, crește riscul apariției unor afecțiuni neurologice (ADHD și autism).
Limitarile studiului constau in faptul ca datele au fost colectate prin chestionare adresate parintilor si numarul mic al esantionului, dupa cum se prezinta in studiu de mai citat in acest articol. Acest fapt a determinat aprofundarea subiectului de către cercetători. Iată că rezultatele sunt consistente, fapt care se va demonstra și în următoarele studii pe care le vom prezenta.
3. Efectele nespecifice ale vaccinării într-un studiu *randomizat
Efectele vaccinurilor cu ADN viral, non-viu au fost confirmate de un amplu studiu ştiinţific. Echipa coordonată de Christine Stabell Benn, doctor în medicină la University of Southern Denmark, a observat că vaccinurile ce conțin corpuri virale moarte au efecte negative care întrec cu mult beneficiile protecţiei faţă de bolile respective, în cazul vaccinului DTP (difterie, tetanos, pertussis) înregistrându-se chiar o creştere de 5 ori a riscului de mortalitate a sugarilor vaccinaţi prin comparaţie cu cei nevaccinaţi.
În acest discurs susținut la TedEx, Dr. Christine Stabell Benn arata că vaccinul DTP a fost studiat în nenumărate rânduri și că toate studiile arată același lucru: copiii vaccinați cu acest vaccin au avut o rată cu mult mai mare de deces per total decât cei care nu au fost vaccinați. Preţul protecţiei împotriva difteriei, tetanosului şi pertussis este foarte ridicat: creşte riscul de mortalitate din cauza altor infecţii, aşa cum sunt infecţiile respiratorii, în special în cazul fetelor. Astfel, folosirea vaccinului DTP în ţările Africii sub-sahariene ar putea provoca moartea a zeci de mii de fetiţe în fiecare an.
Aceste componente ale vaccinului DTP se găsesc în vaccinurile hexavalente de pe piața românească, precum Hexacima, Infanrix hexa samd. Producătorul GSK (al vaccinului Infarix Hexa) a eliminat date care arătau îngrijorător din cauza numărului de decese neașteptat de mare din rapoartele care conțin reacțiile adverse observate, pe care le înaintează Agenției Europene a Medicamentului (AEM):
„Numărul de decese observate la scurt timp după vaccinare în rândul copiilor mai mari de un an a fost semnificativ mai mare decât cel așteptat întâmplător odată ce decesele eliminate au fost restaurate și incluse în analiză.”
Cercetatorii Indieni trag un semnal de alarma si doresc sa se reconsidere increderea aratata de AEM fata de producatorul de vaccinuri GSK. Traducere și sursa, aici.
4. Un alt studiu demonstrează că: „Rata mortalității infantile a scăzut odată cu scăderea numărului de doze de vaccin administrate. Există o toxicitate biochimică sau sinergică?„
a) DTP
Chiar dacă unele studii nu au găsit corelații intre SMSS și vaccinuri, există dovezi că un subgrup de copii este susceptibil la SMSS la puțin timp după ce copiii sunt vaccinați. Spre exemplu, Torch a descoperit că doua treimi din bebelușii care au decedat din cauza SMSS au fost vaccinați DTP (difterie, pertussis, tetanus) cu puțin timp înainte. Dintre aceștia, 6.5% au decedat în 12 ore de la vaccinare; 13% la 24 de ore; 26% la 3 zile; și 37%, 61%, și 70% în o săptămână, 2 sapatamani, și respectiv 3 săptămâni. Torch a descoperit de asemenea că bebelușii nevaccinati au decedat de SMSS în timpul toamnei sau a iernii în timp ce bebelușii vaccinați au decedat la 2 sau 4 luni de viață – la această vârstă sunt administrate dozele de DTP.
A concluzionat că DTP “poate fi o cauză nerecunoscută majora a deceselor subite a bebelușilor sau a copiilor și că riscurile imunizării pot fi mult mai mari în comparație cu potențialele beneficii. Nevoia unei reevaluări și a unei posibile modificări a procedurilor curente de vaccinare sunt indicate în acest studiu.” Walker a descoperit că “Rata mortalității provocate de SMSS în perioada 0 – 3 zile după vaccinarea DTP este de 7.3 ori mai mare decât în perioada după 30 zile de la imunizare.” Fine și Chen au raportat că bebelușii au decedat la o rată de aproximativ opt ori mai mare decât în mod normal în primele trei zile de la vaccinarea DTP. Sursa aici.
Tradus aici.
b) Hexavalente: Infanrix Hexa, Hexacima, mai nou în testare, Vaxelis administrate la 2, 4, 11 luni
Ottaviani a documentat cazul unui bebeluș de 3 luni ce a decedat subit și inexplicabil după administrarea a 6 vaccinuri într-o singura injecție:
“[…] Acest caz oferă o privire către posibilul rol al vaccinului hexavalent în inițierea unui rezultat letal în cazul unui bebeluș vulnerabil.”
Fără o necropsie totala în cazul decesului subit și neașteptat al bebelușilor, cel puțin o parte din cazuri care ar putea avea legături cu vaccinarea trec neobservate. Sursa aici.
Tradus aici.
c) Rotarix
Un nou vaccin cu virus viu administrat oral împotriva diareei provocare de rotavirus —Rotarix®— a fost licențiat de AEM în 2006 și aprobat de FDA în 2008.
Totuși, într-un studiu clinic ce a evaluat siguranța vaccinului Rotarix, copiii vaccinați au decedat cu o rată mult mai mare decât cei nevaccinati – în principal din cauza unor complicații crescute și semnificative statistic precum pneumonii mortale. O explicație plauzibilă din punct de vedere biologic este că infecția naturală cu Rotavirus poate avea un efect protector împotriva infecțiilor respiratorii. Cu toate că decesele par a avea legătură cu vaccinurile și cresc rata de mortalitate infantilă, profesioniștii din domeniul medical foarte probabil vor clasifica greșit aceste decese ca fiind cauzate de pneumonie. Sursa aici.
Tradus aici.
5. Vaccinarea împotriva hepatitei B la nou-născuți și diagnosticul de autism, NHIS 1997-2002
Băieții vaccinați ca nou-născuți au avut de trei ori mai multe șanse de diagnosticare a autismului, comparativ cu băieții niciodată vaccinați sau vaccinați după prima lună de viață. Băieții albi care nu erau hispanici aveau un procent de 64% mai mic de diagnosticare de autism în raport cu băieții care nu erau albi.
Rezultatele sugerează că nou-născuții din SUA vaccinați cu vaccinul împotriva hepatitei B înainte de 1999 (din registrul de vaccinare) aveau un risc de trei ori mai mare pentru raportul parental al diagnosticului de autism comparativ cu băieții care nu au fost vaccinați nou-născuți în aceeași perioadă de timp. Băieții care nu sunt albi aveau un risc mai mare. Sursa aici.
6. Statistica infectărilor cu POLIO, Organizația Mondiala a Sănătății, 2019
În toamna anului 2019, a fost emis un comunicat în care se demonstra că vaccinul oral polio este cauza principală de propagare a epidemiilor în zonele sărace și nu virusul sălbatic, natural. În 2019 numărul de infectări detectate din cauza vaccinului a fost dublu față de cauzele naturale:
7. Un studiu amplu a fost organizat în zona Chingleput din sudul Indiei, începând din 1968, cu sprijinul Consiliului Indian de Cercetări Medicale, al OMS și al Serviciului Public de Sănătate din S.U.A.
Planul a fost compararea a două tulpini BCG diferite (Paris / Pasteur versus Daneză), fiecare în două doze, într-o zonă cunoscută având o prevalență foarte mare a expunerii la micobacterii de mediu.Rezultatele studiului Chingleput au fost făcute publice în 1979 și au arătat că niciun vaccin (ambele tulpini BCG) nu a conferit protecție împotriva tuberculozei pulmonare. Rezultatele detaliate ale studiului sunt ciudate din mai multe puncte de vedere.Riscul de îmbolnăvire la persoanele care au avut rezutat „negativ” la tuberculină la început, a fost mult mai mic decât se anticipase. De asemenea, există mai multe cazuri de îmbolnăviri la persoanele vaccinate decât în rândul controalelor (adică intre cei nevaccinati) din intervalul imediat după vaccinare.
Două ateliere organizate de OMS au revizuit procesul și au concluzionat că rezultatele nu pot fi atribuite erorilor metodologice.
Studii de la începutul erei vaccinale
1. Metoda Licester City de eradicare a variolei, date publice expuse de Oxford University.
Un studiu amplu despre vaccinul anti variolă se găsește aici și vă invităm să acordați o atenție sporită secțiunii EFECTELOR ADVERSE. Conform observațiilor pe o lungă perioadă de timp, în lunga listă de efectele adverse se găsesc decesul, encefalita postvaccinală, necroză lentă și progresivă a țesutului înconjurător zonei de vaccinare, afecțiuni neurologice permanente.
„Leicester a avut o reputație slabă în ceea ce privește sănătatea înainte de 1870, noua Corporație Reformată având resursele financiare limitate de Vechea Corporație. Au fost luate măsuri precum apă potabilă proaspătă, sisteme de canalizare și numirea unor noi oficiali în domeniul sănătății, dar nu au fost niciodată adecvate pentru a face față orașului în plină expansiune. După 1870, prin noi legislații locale și guvernamentale, mărirea intereselor asupra orașului, sporirea resurselor finaciare și creșterea personalului au îmbunătățit situația, care a fost demonstrată după 1900 într-o rată a mortalității infantile scăzute (Graficul I).”
Datele dovedesc cel mai bine faptul că absența vaccinării scade numărul de îmbolnăviri:
În anul 1892 – 1893 (la 10 ani după ce a fost estompată vaccinarea în Leicester și orice urmă de protecție, conform literaturii medicale) orașul se afla într-o situație mult mai bună comparativ cu orașele unde rata de vaccinare era aproape de 100%:
- Leicester city: 357 de cazuri, adică 20.5 cazuri la 10.000/pers
- Sheffield (oraș vaccinat în proporție de 99%): 4677 de cazuri, adică 144.5 cazuri la 10.000/pers
- Warrington (oraș vaccinat în proporție de 99%): 661 de cazuri, adică 125.5 cazuri la 10.000/pers
În același context, avem orașele care nu au investit în infrastructură, nu au accesat vaccinarea și totuși au avut un număr crescut de cazuri de variolă (Tabel)
2. Cartea „VACCINAREA – Dovedită Inutilă & Periculoasă”, acoperă 45 de ani de statistici începând cu 1844, și dovedește că a vaccinarea este pe cât de inutilă, pe atât de periculoasă. Cartea poate fi descărcată de-aici.
Lucrarea este de o valoare incomensurabilă, în special în contextul în care, în România, se are în vedere introducerea vaccinării obligatorii. Prezintă statistica EȘECURILOR vaccinurilor, incluzând o CREȘTERE a deceselor cauzate de alte boli, odată ce sângele a fost otrăvit prin vaccinare. Aceasta acoperă starea de sănătate a celor vaccinați versus nevaccinați. Arată, de asemenea, că persoanele vaccinate au murit mai mult de alte boli cum ar fi rujeola, oreionul, variolă și difterie din cauza unei sănătăți slăbite prin vaccinare. Mai exact, din cauza debilitării sistemului imunitar prin vaccinare.
Concluzie
Atât studiile contemporane, cât și cele efectuate la începuturile erei vaccinării, demonstrează că vaccinurile au un potențial nespecific letal.
Deși se presupune că ar oferi protecție împotriva unor boli datorită titrului de anticorpi care poate apărea în anumite cazuri la subiecții vaccinați, se dovedește că protecția are un cost mult mai ridicat, cauzând mult mai multe decese și boli cronice decât în cazul nevaccinării.
Aceste informații ar trebui aduse public în atenția populației, prin ample publicații de presă, însă, ele sunt ignorate și chiar denigrate prin argumente slabe din punct de vedere medical.
În urma studiului acestui material ne putem întreba cum de autoritățile intenționează să transforme vaccinarea într-un act obligatoriu și să impună populației expunerea forțată la asemenea riscuri.
Popularizarea acestui material este vitală astfel încât oamenii să aibă acces la aceste informații și să fie conștientă de posibilele daune ireversibile pe care le-ar aduce vaccinarea obligatorie.
Petiția pentru respingerea legii vaccinării obligatorii se găsește aici. Semnarea ei în număr cât mai mare este utilă pentru a stopa transformarea acestui act medical riscant în obligație.
Text preluat integral de pe site-ul Vaccin Education.